De ce nu e bine să minți în CV?

Ce înseamnă background check? * Poate fi verificat istoricul unui candidat fără acordul său? * Cum se desfașoară procesul de background check? * Care sunt cele mai întâlnite minciuni descoperite în CV-uri?

Din dorința sau disperarea de a-și găsi rapid un loc de muncă, unele persoane își „înfloresc" CV-urile pentru a lua ochii angajatorilor sau recrutorilor si pentru a obţine astfel un interviu. Practica aceasta nu e recomandată, pentru că în prezent din ce în ce mai multe companii (în special cele de top) apelează la servicii de background check sau background screening realizate de firme specializate cu ajutorul cărora se poate afla dacă un candidat umblă cu... CV-ul vopsit.

Ce înseamnă mai exact background check?

„Background check sau screening reprezintă un proces complex ce implică verificarea istoricului profesional al candidaților, alături de alte aspecte precum aspecte legale, studii, certificări, prezența în media și pe platformele de social media, analiza CV-ului etc.", spune doamna Adelina Rîcu, General Manager al Mindit Consulting, prima companie românească de background screening, fondată în 2013. Procesul se realizează numai la cererea angajatorilor și se desfășoară în conformitate cu cerințele și reglementările GDPR și normele legislative internaționale.

Serviciul a fost importat din UK și SUA, unde verificarea istoricului candidaților este de mult timp o practică în procesul de recrutare. Guvernul britanic a adoptat încă din 2008 Employment Background Check Act, o lege prin care angajatorul poate verifica dacă un candidat are drept de muncă în Regat (dacă nu se află cumva ilegal acolo), precum și istoricul juridic, educațional sau (după caz) medical și financiar al acestuia (toate acestea cu acordul candidatului). Iar în State sunt extrem de rare în prezent angajările în care nu se apelează la verificarea candidaților, inclusiv a identițătii lor. Tot acolo este obligatoriu prin lege procesul de background screening pentru organizațiile care lucrează cu grupuri vulnerabile (persoane în vârstă, copii orfani etc.).

De ce e importantă verificarea istoricului candidaților?

Pentru că e esențial ca procesul de recrutare să se finalizeze cu alegerea persoanei care trebuie pentru postul scos la concurs, reducând-se astfel riscul unei angajări nepotrivite („bad hire” pe englezește). Nu de alta, dar angajarea nepotrivită vine la pachet cu pierderi financiare (companiile pot pierde 30-40% din salariul anual al angajatului incompatibil), cu timp și energie irosite la nivelul întregii echipe, cu deteriorarea relațiilor cu clienții, cu daune de reputație pentru companie etc. 

Pentru ce funcții cer angajatorii verificarea istoricului candidaților?

„Verificarea candidaților este o cerință obișnuită pentru o varietate de roluri în diverse industrii. Deși unele verificări pot fi mai intense pentru pozițiile de conducere sau de top, background screening este utilizat frecvent pentru toate pozițiile, indiferent de nivel,  având în vedere importanța aspectelor legate de securitate, integritate și protecția activelor în toate aspectele afacerii", transmite doamna Rîcu.

Poate fi verificat istoricul unui candidat fără acordul acestuia?

Pe scurt, nu. Pe larg „procesul se derulează numai pe baza acordului în scris al candidatului/angajatului, acesta fiind esențial în background check, atât din punct de vedere legal, cât și din perspectiva respectului și responsabilității angajatorului față de individ", explică managerul companiei Mindit Consulting.

Articolul 29, alin. 4 din Codul muncii spune că angajatorul nu poate obține informații despre un salariat de la un fost angajator al acestuia fără încunoștințarea prealabilă a celui în cauză.

Cum se desfășoară procesul de background check?

Dacă este de acord cu verificarea istoricului, candidatul semnează o declarație ce va fi trimisă către firma specializată în background screening împreună cu CV-ul care va fi verificat în funcție de nevoile angajatorului și de poziția pentru care este evaluat candidatul..

Cele mai frecvente verificări solicitate de angatori sunt cele care țin de:

• trecutul educațional: se verifică veridicitatea studiilor, diplomelor, certificărilor, calificărilor menționate de candidat în CV;
• experiența profesională: se verifică pozițiile pe care candidatul le-a ocupat anterior și nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, recomandările de la foștii angajatori;
• aspectele legale: se verifică dacă un candidat este implicat în procese cu foștii angajatori sau cu o altă entitate juridică (atât la nivel național, cât și internațional), precum și veridicitatea cazierului judiciar al acestuia. 

Unii angajatori doresc să fie verificată și activitatea candidaților  în Social Media. „În prezent, efectuăm verificări pe paginile de Facebook, LinkedIn și Twitter, și monitorizăm aparițiile în media, nu doar în Social media. Aceste verificări se concentrează în principal pe mențiunile profesionale", transmite managerul companiei Mindit Consulting.

Candidații/angajații ar trebui să acorde atenție imaginii lor personale și profesionale și să evite postările care ar putea fi considerate ofensatoare sau nepotrivite (ex. plângeri față de foștii colegi și angajatori, publicarea unor informații confidențiale de la fostele locuri de muncă, comentarii sau statusuri sexiste, rasiste, homofobe, fotografii indecente etc.).

Cristian China Birta (aka Chinezu') spune că trebuie să o uităm pe-aia cu „e treaba mea ce fac în privat - asta incluzând și Facebook - compania unde (vreau să) lucrez nu are niciun cuvânt de spus!".

„În primul rând, există sentințe judecătorești care spun că nu există, din punct de vedere legal, profiluri private în social media. Social media este spațiu public.

În al doilea rând, nu ai cum să faci o disociere între cine ești profesional și cine ești în viața privată. Adică, mă rog, tu poți încerca, dar nu va merge. Și asta pentru că e de-ajuns un comentariu al cuiva la o postare inadecvată de-ale tale în care să te... lipească de ce faci în viața profesională, iar compania unde lucrezi să sufere din cauza asta. Și, uneori, să ia măsuri drastice împotriva ta pentru ce ai scris în social media. Știu cazuri de oameni care și-au pierdut slujba astfel. Sigur, la motivul desfacerii contractului de muncă scria altceva, dar de acolo li s-a tras."

Procesul standard de verificare a trecutului profesional, educațional, legal al unei persoane durează 10 zile lucrătoare, dar poate varia în funcție de cât de repede sau de târziu se obțin răspunsuri și rezultate de la instituțiile de învățământ, foștii angajatori, instituțiile de stat etc.

La finalul procesului de background screening, toate informațiile strânse ajung la client (angajatorul/recrutorul) sub forma unui raport obiectiv (datele colectate nu sunt interpretate în niciun fel), iar din acel moment încolo firma care a efectuat verificarea candidatului nu se mai bagă.

„Decizia finală asupra candidatului este întotdeauna la discreția angajatorului, iar noi nu avem informații cu privire la ce se întâmplă ulterior trimiterii raportului. Cu toate acestea, procesul de verificare poate deschide oportunitatea pentru angajator și candidat de a avea o discuție deschisă și constructivă pentru a clarifica orice aspecte sau preocupări, precum și pentru a evalua potențialii pași următori în procesul de recrutare", spune doamna Adelina Rîcu.

Care sunt cele mai întâlnite minciuni descoperite în CV-uri?

În urma verificărilor, managerul Mindit Consulting a observat că, în mod frecvent, candidații își „înfloresc" CV-urile în legătură cu perioadele sau pozițiile din experiențele lor profesionale sau în ceea ce privește detaliile legate de studii (cum ar fi perioada sau absolvirea) pentru a-și îmbunătăți șansele (zic ei) de a obține un loc de muncă. „Din păcate, am întâlnit și situații de diplome false, o tendință care a avut o creștere în ultimii ani". E surprinzător având în vedere că persoanele respective fuseseră informate și-și dăduseră acordul pentru verificarea istoricului lor educațional!

Atenţie! Folosirea unui diplomei de studii false reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă penală.

Deci răspunsul la întrebarea „De ce nu-i bine să minți în CV?" este „Pentru că poți fi prins". Și nu doar că-ți tai singur craca de sub picioare, dar îl faci și pe potențialul angajator să-și piardă vremea cu tine. Părerea noastră esta că ai avea mai multe șanse să-ți găsești jobul potrivit cu un CV bine redactat, care să conțină informații reale.