Creșterea salariul minim brut din 1 iulie 2026: de la cifre la realitate

Câți bani rămân în mână după majorare? * Ce se întâmplă în cazul contractelor part-time? * Cât îi costă majorarea salariului minim pe angajatori? * Comprimarea salarială si renegocierea salariului minim în companii

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Angajatorii sunt obligați să opereze modificarea prin act adițional la contractele individuale de muncă și să o transmită în registrul Reges-Online până cel târziu la 28 iulie 2026. Practic, luna iulie vine cu un nou maraton birocratic pentru HR, după episodul anterior cu transparența salarială obligatorie din 7 iunie 2026 și refacerea grilelor de salarizare.

Majorarea este de 275 de lei brut (adică aproximativ 6,8%). Pe hârtie sună bine, însă în buzunar nu se va simți integral, pentru că se modifică și facilitatea fiscală acordată salariului minim.

Un detaliu important: Guvernul a decis de curând că nu vor mai exista salarii minime cu regim special. Prin OUG nr. 29/2026, s-au eliminat derogările, ceea ce înseamnă că salariul minim de 4.325 lei se aplică uniform, atât la privat, cât și la stat.

Se schimbă și regulile privind taxele

Odată cu majorarea salariului minim, apar ajustări și la nivelul facilităților fiscale acordate celor plătiți cu minimul pe economie. Mai exact, Guvernul reduce facilitatea fiscală acordată salariaților plătiți cu salariul minim. Dacă până acum suma scutită de taxe (CAS, CASS și  impozitul pe venit) era de 300 de lei, de la 1 iulie ea scade la 200 lei*.

Diferența de 100 de lei va intra în baza de calcul pentru contribuții și impozit. Carevasăzică o parte din creșterea salariului brut se întoarce la bugetul de stat. Vorba aceea: cine-mparte, parte-și face. ;)

*Atenție! Facilitatea de 200 de lei nu se aplică oricui și oricum.

Se acordă numai dacă:

• angajatul lucrează cu normă întreagă;
• locul de muncă e cel de bază;
• venitul lui brut lunar nu depășește 4.600 lei (în perioada iulie-decembrie 2026). 

Bine de știut: în acest plafon nu intră tichetele de masă, tichetele de vacanță si indemnizația de hrană.

Și mai e ceva: dacă venitul dintr-o lună depășește plafonul de 4.600 de lei chiar și cu 1 leu (dintr-un bonus consistent sau o primă grasă, de exemplu), facilitatea se pierde complet pentru luna respectivă. Adică impozitul și contribuțiile se calculează la întregul salariu brut, fără nicio scutire.

Câți bani rămân în mână după majorare?

Înainte de toate, trebuie spus că salariul net nu-i bătut în cuie. El poate varia în funcție de: aplicarea sau pierderea facilităților fiscale, numărul de zile lucrătoare din lună, beneficii precum tichetele de masă sau alte avantaje salariale, deducerea personală. Asta înseamnă că doi angajați cu același salariu brut pot încasa sume nete diferite, iar același angajat poate primi salariul în mână ușor diferit de la o lună la alta.

Exemplul de calcul al salariului minim net de mai jos este orientativ și se referă la un salariat cu normă întreagă, fără persoane în întreținere și fără alte venituri sau beneficii:

Față de nivelul anterior, de 2.574 lei, salariul net urcă la 2.699 lei. Deci asta înseamnă un plus de aproximativ 125 de lei pe card la final de lună de-acum încolo.

E mult? E puțin? Depinde pe cine-ntrebi. Pentru unii, înseamnă abonamentul la internet plătit pe două luni sau câteva produse în plus în coșul de cumpărături (dacă nu se scumpesc și alea între timp). Pentru alții... nu acoperă nici măcar valoarea unui punct de amendă de la Rutieră care, apropo, crește și el de la 1 iulie la 216 lei.

Potrivit Blocului Național Sindical (BNS), majorarea salariului minim a venit cu aproximativ șase luni mai târziu decât ar fi trebuit, dacă se respecta calendarul prevăzut în Legea nr. 283/2024. Sindicaliștii spun că, dacă noul salariu minim ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, angajații ar fi recuperat mai repede din pierderea puterii de cumpărare cauzate de inflație. 

Așa... BNS estimează că aceștia au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, adică în jur de 340 de lei pe lună.

Din acest motiv, sindicatele propun ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, dar deocamdată nu e o decizie oficială. Să fim noi sănătoși până atunci.

Salariul minim la part-time

Pentru contractele part-time, salariul brut se calculează în funcție de câte ore ai în contractul de muncă. Salariul minim de referință este de 4.325 lei pentru 8 ore/zi, adică 166,667 ore/lună, ceea ce duce la un tarif de aproximativ 25,95 lei/oră brut. 

De exemplu:

• la program de lucru de 6 ore pe zi, salariu minim brut este 3.243,75 lei;
• la program de lucru de 4 ore pe zi, salariu minim brut este 2.162, 50 lei;
• la program de lucru de 2 ore pe zi, salariul minim brut este 1.081,25 lei.

Bine de știut: facilitatea fiscală se aplică și salariaților cu normă parțială, însă se reduce proporțional cu fracția de normă. Cu alte cuvinte, suma netaxabilă de 200 de lei nu se acordă integral, ci în funcție de timpul lucrat.

Ce se întâmplă cu salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară?

Pentru cei care lucrează-n construcții nu sunt noutăți. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut rămâne la 4.582 de lei, nivel stabilit acum doi ani prin OUG nr. 156/2024. În ultimii ani au dispărut însă facilitățile fiscale introduse pentru a sprijini sectorul, pentru a reduce munca la negru și pentru a-i convinge pe meseriași să rămână în România. Astăzi, angajații din construcții plătesc aceleași taxe și contribuții ca la stat ca toată lumea.

În agricultură și industria alimentară, însă, dispare salariul minim diferențiat. Din 1 iulie 2026, pentru angajații din aceste domenii se aplică același prag general de 4.325 de lei.

Cine trăiește din salariul minim în România?

Salariul minim pe economie nu este o raritate pe piața muncii din România, ci mai degrabă o realitate pentru foarte mulți angajați. Conform datelor Ministerului Muncii, aproape 1,76 milioane de salariați vor fi remunerați cu salariul minim după 1 iulie 2026.

„Asta înseamnă aproximativ 37–38% dintre angajații din mediul privat, un procent destul de mare în opinia mea”, spune Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră (4Career).

„O bună parte dintre acești oameni au studii medii sau gimnaziale și lucrează în orașe mai mici sau în zone rurale, unde opțiunile de joburi sunt limitate. În multe cazuri, angajatorii nu-și permit să ofere salarii mai mari, iar concurența redusă pentru forța de muncă nu pune presiune pe creșterea veniturilor. 

Și o parte dintre proaspeții absolvenți de facultate își încep cariera tot cu salariul minim. O diplomă de management, de exemplu, nu vine la pachet cu un birou de director și nici cu un salariu de 2.000-3.000 de euro din prima zi de lucru. Ca în orice meserie, experiența și veniturile mai mari se câștigă în timp.

Dacă pentru unii salariul minim este doar primul pas în carieră, o rampă de lansare spre venituri mai mari, pentru alții, însă, rămâne nivelul salarial de bază ani la rând, fără creșteri semnificative. Acesta este unul dintre motivele pentru care fiecare majorare a salariului minim net, chiar și cu 100 și ceva de lei, contează".

În ce domenii lucrează cei plătiți cu salariul minim?

În general, aceștia lucrează în industrii unde e nevoie de muncă necalificată sau cu calificare redusă și unde marjele de profit sunt mai mici, iar fluctuația de personal e mare:

• Comerț, vânzări: vânzători, casieri, lucrători comerciali sau manipulanți de marfă, în special în magazinele mici și în lanțurile de retail;
• Producție: muncitori din fabrici, în special în industria confecțiilor, încălțămintei, mobilei etc.
• HoReCa: ospătari, ajutori de bucătar, cameriste și personalul auxiliar din hoteluri și restaurante;
• Curățenie: femei de serviciu, îngrijitori;
• Pază și protecție: agenți de pază și supraveghere;
• Logistică: manipulanți și lucrători în depozite;
• Construcții și agricultură: muncitori necalificați, în special în activități sezoniere.

Cât îi costă majorarea salariului minim pe angajatori?

Efectul secundar mai puțin discutat: comprimarea salarială 

Atunci când crește salariul minim, nu cresc doar costurile pentru angajatori. Mai apare și un fenomen despre care se vorbește mai puțin: comprimarea salarială. Pe scurt, diferențele de salariu dintre un angajat nou și unul cu experiență ajung să fie din ce în ce mai mici.

Să luăm un exemplu: Ionel se angajează după 1 iulie 2026 și primește salariul minim brut de 4.325 de lei. Gigel lucrează deja de trei ani în aceeași firmă și câștigă 4.400 de lei. Diferența dintre ei ajunge să fie de doar 75 de lei, deși unul abia a început, iar celălalt are experiență și responsabilități în plus. E firesc ca la un moment dat să apară întrebarea: „ - Bun, și experiența mea cât mai valorează, câteva zeci de lei?”

„Comprimarea salarială poate da peste cap echilibrul intern al companiei. Apar tensiuni, scade motivația angajaților cu vechime...

În astfel de situații, firmele trebuie să-și refacă grilele de salarizare, adică să reajusteze salariile astfel încât diferențele să reflecte experiența, vechimea și performanța", explică Gabriel Chicioreanu. 

Regula celor 24 de luni pe salariul minim: ce spune legea?

Dacă ești plătit cu salariul minim pe economie, legea spune că nu poți rămâne la acest nivel la infinit, dacă ocupi același post. Angajatorul te poate plăti cu salariul minim cel mult 24 de luni, după care este obligat să-ți acorde un salariu mai mare decât minimul brut pe țară.

Asta nu înseamnă că primești automat o promovare sau că ți se schimbă fișa postului. Poți rămâne în același loc de muncă și să faci exact aceleași activități, însă salariul nu mai are voie să rămână „înghețat” la nivelul minim.

Regula nu e nouă, e în vigoare din 2022 și a fost introdusă prin OUG nr. 142/2021, fiind deja trecută în Codul muncii.

Practic, de la 1 iulie 2026, angajatorii trebuie să verifice cine a fost plătit cu salariul minim timp de cel puțin 24 de luni și să îi majoreze salariul peste noul prag de 4.325 de lei. De exemplu, dacă un salariat a fost încadrat în iulie 2024 cu salariul minim și a rămas la același nivel până acum, din iulie 2026 trebuie să primească un salariu mai mare decât minimul.

Legea nu stabilește cu cât trebuie mărit salariul în mediul privat, însă o ajustare simbolică, de genul „ia de-aici 1 leu în plus!”, nu este recomandată, pentru că salariații se vor simți batjocoriți.

În concluzie, odată cu majorarea salariului minim de la 1 iulie, pentru angajatori și HR începe o perioadă de vară intensă, cu actualizări, calcule și hârțoage-n plus. Pentru angajați, creșterea se simte mai degrabă ca un „aia e, bine că măcar luăm ceva în plus acolo”, chiar dacă nu li se schimbă radical nivelul de trai.

Dacă vrei să vezi cum se mișcă piața muncii în realitate, aruncă o privire la rubrica Locuri de muncă de pe Anuntul.ro. Acolo apar zilnic oferte noi și se observă destul de repede cum se aliniază angajatorii la noile salarii. Uneori, piața muncii se vede mai clar în anunțurile de angajare decât în comunicatele oficiale.

Inteligența artificială și piața muncii: ne ia AI-ul joburile?

Cum s-a schimbat piața muncii din România în ultimii 2-3 ani? * Care sunt joburile cele mai expuse automatizării?...

16.06.2026 Locuri de munca 1.300

2026: anul transparenței salariale. Ce trebuie să știe angajații și angajatorii

Din vara lui 2026, angajatorii trebuie să arate tuturor ce se-ascunde în spatele expresiilor „salariu...

01.06.2026 Locuri de munca 8.893

Angajarea persoanelor cu dizabilități, de la teorie la practică

Ce spune legea despre angajarea persoanelor cu dizabilități? * Cum arată intergrarea pe piața muncii...

23.04.2026 Locuri de munca 894