De ce e bine sa facem analize medicale regulat?
Care sunt analizele anuale de rutină * De ce să nu ne diagnosticăm singuri de pe Internet * Ce analize și teste trebuie să facem după COVID-19
Încă un an este pe cale să se încheie, iar majoritatea ne gândim cu speranţă la 2022. Dacă în trecut ne doream mai degrabă ca în anul care vine să avem noroc la Loto, de când a început pandemia, prioritară a devenit starea de sănătate. Probabil mulți dintre noi ne-am propus deja ca din… 1 și 2 ianuarie nu se pun, că mai petrecem un pic, deci ca din 3 ianuarie să nu mai pierdem nopțile, să renunțăm la fumat și la consumul de alcool în exces, să facem mai multă mișcare și să avem o alimentație echilibrată etc. Primul pas, înaintea schimbării stilului de viață, este să facem o vizită medicului de familie. De ce? Pentru că acesta cunoaște istoricul nostru medical și ne poate consulta și îndruma către efectuarea analizelor care să arate starea noastră actuală de sănătate, chiar dacă avem impresia că suntem sănătoși tun.
„A merge la medic și când ești sănătos, a face, deci, regulat, consulturi preventive pentru a te menține sănătos ar trebui să fie un comportament educat și intrat în rutina oricărui om”, spune doamna Dr. Marina Pîrcălabu, Medic Primar Medicină de Familie. „Din păcate, cei mai mulți români neglijează acest aspect și consideră că tinerețea, sănătatea sunt veșnice și nu fac predicțiile corecte în ceea ce privește costurile ulterioare, atât cele materiale, dar și ca evoluție a bolilor nedepistate în fază incipientă.”
Ce analize medicale de rutină sunt recomandate și cât de des este indicat să le facem?
Trebuie știut din capul locului că nu există nici „acele analize obligatorii”, nici „absolut toate analizele”. Dacă nu suntem milionari, nici nu le-am putea face absolut pe toate, pentru că ar fi prea costisitor. Testele se fac fie în cadrul unui consult, când ne prezentăm la medic pentru o anumită afecțiune, fie preventiv, și atunci depind de vârsta noastră, de sex, de istoricul medical și de propriii noștri factori de risc, cum ar fi antecedentele medicale din familie, stilul de viață (viciile, mediul de lucru toxic, sedentarismul etc.). De obicei, medicul recomandă ca analizele medicale de rutină să fie făcute o dată pe an pentru a identifica și trata anumite probleme de sănătate mai eficient.
Aceste analize fac parte din două categorii principale (hematologie și biochimie), iar cele mai frecvente sunt:
- Hemoleucograma, o analiză a sângelui care oferă o imagine generală asupra stării de sănătate și permite diagnosticarea infecțiilor, anemiei, leucemiilor, deshidratării etc.
- VSH-ul, care reprezintă viteza de sedimentare a hematiilor și este un test important pentru depistarea infecțiilor sau inflamațiilor diferitelor organe sau țesuturi. Pentru confirmarea sau infirmarea unei inflamații, medicul poate recomanda ulterior și efectuarea proteinei C reactive (PCR);
- Fibrinogenul, care este primul factor plasmatic al coagulării, iar dezechilibrele acestuia semnalează afecțiuni inflamatorii și cardiovasculare (infarct miocardic sau insuficiență cardiacă), pneumonii, tumori maligne sau reumatism.Anunturi sugerate
- Glicemia este un test care măsoară nivelul de glucoză sau zahăr din sânge. Atunci când aceasta are un nivel crescut, poate duce la diabet.
- Colesterolul este o grăsime care se găsește în toate celulele organismului. O parte provine din alimentație, iar restul este fabricat de corpul nostru la nivelul ficatului. Există așa numitul colesterol „rău” (LDL) care se depune pe pereții arterelor și crește riscul de accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic și există și acel colesterol „bun” (HDL) care este eliminat din organism.
- Ionograma sau analiza mineralelor arată valorile iodului, potasiului, magneziului, calciului, fierului etc. și este de ajutor în depistarea unor afecțiuni ale oaselor, ale inimii, ale rinichilor sau ale tiroidei.
- Electroforeza proteinelor este importantă, pentru că proteinele ajută la funcționarea celulelor și sunt responsabile de transportul medicamentelor și a altor substanțe prin corp, precum și de reglarea funcțiilor acestuia.
- Probele hepatice simple (transaminazele, bilirubina etc.) sunt un foarte bun ghid în diagnosticul timpuriu al hepatitelor cronice, în special C și D.
- Probele renale, adică ureea, creatinina și sumarul de urină pot indica infecții urinare, litiaze renale, dar și insuficiență renală, o boală foarte gravă. Surplusul de acid uric duce la gută, de exemplu.
Acestea sunt analize de bază. Adesea se recomandă și examenul coproparazitologic, coprocultura și exsudatul faringian pentru a depista paraziții, bacteriile sau fungii. În funcție de vârstă, sex, medicul de familie poate adăuga pe biletul de trimitere către un laborator de analize sau către specialist: un screening infecțios pentru bolile cu transmitere sexuală, teste pentru a vedea care este starea prostatei, un screening tiroidian, o testare Babeș-Papanicolau, o ecografie a sânilor, o ecografie abdominală, o electrocardiogramă etc.
Este important să nu mâncăm nimic și să nu bem sucuri sau alcool cu 8-12 ore înainte de efectuarea analizelor care măsoară colesterolul, glicemia, înaintea testelor funcției hepatice sau renale, pentru că toate alimentele și băuturile conțin vitamine, proteine și alți nutrienți care pot influența rezultatul. În schimb, putem consuma apă, chiar și în dimineața recoltării.
De ce să nu încercăm să ne diagnosticăm singuri de pe Internet?
Am aflat mai sus că este civilizat și spre binele nostru să „ne căutăm” preventiv, dar la fel de civilizat și tot spre binele nostru este ca atunci când avem simptome de boală, să nu încercăm să găsim cauza suferinței exclusiv pe Internet. În primul rând, „Doctor Google" nu are studiile și experiența unui medic dintr-o clinică. În al doilea rând, poate fi periculos să luăm de bune sfaturile găsite pe unele site-uri în spatele cărora poate fi un pseudomedic sau un robot.
„În era revoluției digitale, accesul la orice fel de informație, chiar și cea medicală, este facil. Am văzut atâtea prostii promovate ca fiind adevăruri fără putință de tăgadă pe diferite grupuri de bolnavi sau chiar oameni sănătoși, pe diverse rețele sociale, încât de multe ori mi-am pus problema riscurilor la care se supun oamenii ignoranți, pe care nu-i apară nimeni și nimic împotriva imposturii. Deși există destul de multe site-uri care promovează informație de bună calitate, validată științific, există atâtea altele care, sub pretextul informării, distribuie multă publicitate la tot felul de suplimente sau induc anxietate și ademenesc la investigații de cele mai multe ori nenecesare. Iar experiența personală mi-a evidențiat faptul că, cu cât o persoană este mai anxioasă și caută mai febril informații legate de simptome, boli sau tratamente, cu atât este mai vulnerabilă la acest gen de informații, care de cele mai multe ori nu doar că au un grad mare de eroare, dar sunt procesate greșit", explică medicul Marina Pîrcălabu. Tot dumneai spune că este foarte important ca pacientul să aibă o relație bazată pe încredere cu medicul de familie sau cu medicul curant și să-i ceară acestuia toate explicațiile de care are nevoie, ba chiar să discute informațiile citite pe Internet pentru a-i fi recomandate site-urile care trebuie, cu informații sigure.
Cât ne costă să facem analizele de rutină?
Toate analizele de bază enumerate mai sus sunt decontate de CNAS dacă pacientul este asigurat, are bilet de trimitere de la medicul de famile și se prezintă cu cardul de sănătate la un laborator aflat și el în contract cu casa de asigurări. Copiii și elevii sub 18 ani nu au nevoie de card.
Începând cu 1 iulie 2021, toate laboratoarele care au contract cu CNAS sunt obligate să facă analize decontate, chiar dacă li s-a terminat plafonul. „Niciun furnizor de servicii paraclinice nu poate refuza acordarea investigațiilor recomandate de medicul de familie în cadrul consultației de prevenție pentru asiguratul din lista proprie cu vârsta de peste 40 de ani, pe motiv că s-au epuizat fondurile", spunea în vară domnul Adrian Gheorghe, președintele CNAS. De asemenea, e important de știut și că analizele de sânge, CT-ul şi consultul cardiologic sunt gratuite pentru pacienţii post-COVID, iar fondurile CNAS pentru analizele post-Covid sunt nelimitate, așadar putem beneficia de acestea indiferent când am trecut prin boală și de câte ori este nevoie.
Apropo, tu ştii...
... Ce analize trebuie să îți faci dacă ai avut COVID?
Chiar dacă te simţi excelent după ce ai trecut prin coronavirus, este indicat să faci preventiv o vizită la medicul de familie, pentru că „boala COVID-19 lasă sechele care în timp se pot transforma în boli cronice", atenționează doamna Dr. Marina Pîrcălabu. „Cea mai mare parte a pacienților care au făcut Covid fie nu au avut deloc simptome, fie au avut forme ușoare și medii de boală, cu o prezentare clinică foarte diversă, din sfera respiratorie sau digestivă, dar la toți aproape le-a fost consistent afectată starea generală, cu febră sau depreciată boala cronică pe care o tratau deja. O parte au făcut forme severe sau grave de boală, cu tablou clinic de afectare plurisistemică, respiratorie, cardiacă, renală, neurologică și aceștia au necesitat spitalizare, oxigen, tratamente personalizate. Indiferent de forma de boală prin care au trecut, s-a dovedit utilă monitorizarea ulterioară a stării de sănătate pentru a exclude sau depista din vreme eventuale complicații. Deși toate marile clinici private au dezvoltat pachete promoționale de analize post-Covid, unele chiar atrăgătoare, eu nu recomand achiziționarea unui astfel de pachet de parametri biologici înaintea unui consult clinic general la medicul de familie, deoarece acesta își cunoaște cel mai bine pacienții. Știe bolile cronice pe care le tratează și pe care Covidul le-a putut agrava sau dezechilibra, știe vulnerabilitățile moștenite pentru anumite afecțiuni sau cauzate de comportamentelor de viață, știe factorii sociali sau psihologici care pot influența evoluția oricărei boli. Datorită acestor atribute profesionale care îl poziționează în avantaj față de alți specialiști, poate face cele mai potrivite recomandări de investigații sau controale pentru pacienții care au trecut prin Covid. În funcție de nevoi, vor fi investigate: funcția hepatică (TGO, TGP, fibrinogen), funcția renală (creatinina, ureea), glicemia (pentru evaluarea evoluției diabetului zaharat post-Covid), hemoleucograma completă cu formula leucocitară, evaluarea trombocitelor și a limfocitelor, sideremie, feritina, coagulograma (INR, D-dimeri, pentru explorarea hemostazei), markerii de inflamație acută (VSH, PCR), funcția pulmonară cu spirometrie la specialistul pneumolog, consultul cardiologic cu EKG și consultul neurologic. Din experiența personală recomand să li se evalueze calitatea somnului și să li se efectueze un screening de depresie tuturor pacienților care au trecut prin Covid."
Rezoluții pentru 2022
Chiar dacă acum nu avem probleme medicale serioase, să ne asigurăm că în 2022 vom bifa de pe lista dorințelor de Anul Nou prioritățile despre care vorbeam la începutul articolului: odihnă suficientă, mișcare zilnică, o dietă echilibrată, renunțarea la consumul de alcool în exces și la fumat, și mersul la medic. Preventiv, fără să ne doară nimic, sau ori de câte ori avem o temere legată de starea de sănătate. E adevărat, avem serios nevoie de educație în acest sens, dar mai avem nevoie și de motivație, așa cum bine spune doamna Dr. Marina Pîrcălabu: „Cetățenii ar putea fi motivați să aibă un comportament pro-sănătate prin diferite forme de bonusuri dacă efectuează regulat consulturile preventive (de exemplu, o participare inferioară la contribuția pentru sănătate). Bonificația ar da rezultate superioare celor obținute de o sancțiune, pentru că românii sunt imaginativi în a eluda orice îi restricționează în comportament, dar sunt dornici să fie lăudați, premiați."
Foto: freepik.com; gettyimages.com
3.010 vizualizari Autor Raluca Cincu 29.12.2021