Orele suplimentare - ce trebuie să știi dacă te ține șeful peste program

Este angajatul obligat să facă ore suplimentare? * Cât se poate munci peste program? * Cum se recompensează corect munca suplimentară? * Cum poate fi sancționat angajatorul care nu plătește ore suplimentare?

Orele suplimentare reprezintă munca prestată la același angajator, în afara programului normal de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Am întrebat-o pe Loredana Costina, avocat SCA Corobană și Asociații, dacă e obligatoriu să lucrezi peste program, cât timp şi ce trebuie să primești în schimbul orelor suplimentare efectuate, dar şi ce să faci dacă nu-ți sunt respectate drepturile.

Cum sunt reglementate orele suplimentare?

Conform Ordinului nr. 2.171 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă publicat în noiembrie 2022, în contractul de muncă al angajatului trebuie să apară următoarele mențiuni:

„Orele suplimentare prestate de salariaţii cu normă întreagă în afara programului normal de lucru se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu un spor la salariu în cuantum de (cuantumul va fi stabilit de părți, dar cu unele limitări, vom vedea mai jos care sunt ele), precum și faptul că:

Munca prestată în zilele de sărbători legale, precum şi în zilele libere plătite stabilite prin acte normative/contracte colective de muncă aplicabile se compensează cu timp liber plătit sau cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", spune Av. Loredana Costina.

Această reglementare are ca scop descurajarea abuzurilor angajatorilor, dar și a muncii subdeclarate, numită și munca la gri (în cartea de muncă, salariatul are un venit mic, dar, în realitate, câștigă mai mult prin metoda „ia de-aici niște bani în plus, da' să nu mai spui la nimeni”).

Poți fi obligat să lucrezi peste program? 

Pentru efectuarea orelor suplimentare trebuie:

1. să-ți ceară șeful să lucrezi în plus atunci când volumul de muncă este prea mare, iar sarcinile (sau task-urile, cum zice englezu') nu pot fi terminate în cele 8 ore de program normal. Atenție! Dacă rămâi peste program pentru că așa crezi tu că faci impresie bună sau ca să rezolvi o treabă pe care n-ai avut chef s-o faci la timp, nu se pune, adică drepturile care ar trebui să-ți revină pentru munca suplimentară nu se aplică.

2. să fii tu, angajatul, de acord cu ele. 

Deci nu, nu poți fi obligat.

Excepție: dacă execuți lucrări urgente pentru a preveni accidente (ex. în domeniul transporturilor, sănătate etc.) sau există o situație de forță majoră (ex. calamități naturale), vrei, nu vrei, fă, Grigore, ore suplimentare!

Câte ore suplimentare poți lucra?

„Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare", spune Av. Loredana Costina.

Cu toate acestea, Codul Muncii prevede și excepții, astfel:

- prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

- pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

- sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă de 4-6 luni, dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.

Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită de lege este interzisă. Există și aici o excepție - tot cea a cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.

Munca suplimentară nu e pentru toată lumea

* În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână (zice articolul 112, alin. 2 din Codul Muncii). Deci dacă n-ai sărbătorit majoratul, e interzis să lucrezi suplimentar.

* De asemenea, dacă ai un job part-time, angajatorul nu te poate pune să faci ore suplimentare (conform art. 105 din Codul Muncii), cu excepția unor situații deosebite: forță majoră sau lucrări urgente, menite să prevină accidente ori să înlăture urmările unui accident. Dacă șeful are nevoie de tine peste program, fie îți poate transforma contractul de muncă part-time în contract de muncă full-time, fie îți poate mări durata orelor contractului part-time de la 4 la 6 ore, de exemplu, și să te remunereze în consecință.

Orele lucrate-n weekend sunt considerate ore suplimentare?

„Nu neapărat. Este posibil ca zilele lucrate în weekend să fie considerate ore în programul de lucru normal în acel post specific. Cu toate acestea, deși nu sunt considerate legal ore suplimentare, ci program de lucru obișnuit, în situația în care programul de lucru obișnuit se desfășoară în weekend, salariații au dreptul la un spor pentru acest program special", explică avocatul.

Cum se recompensează corect orele lucrate în plus?

„Regula este că munca suplimentară se compensează nu prin plată, ci prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea muncii suplimentare. Mai mult decât atât, în perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni", spune Loredana Costina.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de lege, tu, ca angajat (cu forme legale, desigur), trebuie să beneficiezi de bani în plus și anume:

 * un salariu corespunzător pentru orele suplimentare lucrate la care se adaugă... 

 * un spor care se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă.

Important:

• Sporul nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
• Plata către angajat va fi efectuată în luna următoare.

Iată un exemplu concret de calcul al orelor suplimentare prestate într-o lună:

Să zicem că Ionel are un salariu brut de 3.700 de lei (că tot i l-a mărit Guvernul de la 1 iulie 2024). Pe lângă norma de lucru, Ionel efectuează luna asta 20 ore suplimentare pentru care primește, conform contractului de muncă, un spor de 75% (mergem pe scenariul ăsta pesimist). 
Câți bani încasează Ionel luna următoare? 

Cum se compensează munca prestată în zilele de sărbătoare legală?

„Salariaţilor care lucrează în unităţile în care trebuie să presteze activități de sărbătorile legale (cum sunt unităţile sanitare sau de alimentaţie publică), precum şi la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile."

În cazul în care, din motive justificate, nu se pot acorda zile libere platite angajaţilor care au lucrat în zilele de sărbătoare legală, angajatorul este obligat să le plătească acestora un spor de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Lista cu zilele de sărbătoare care sunt considerate libere legale o găsești aici.

Cum se compensează munca suplimentară prestată la stat?

Pentru bugetari compensarea orelor suplimentare se face cu timp liber. Sunt însă câteva categorii de angajați care vor primi un spor de minimum 75% din salariul de bază dacă nu li se pot oferi zile libere plătite-n loc: cei care desfășoară activități în domeniul ordinii și siguranței publice, cei care se asigură de respectarea regimului de frontieră de stat, cei care intervin în situații de urgență, cei care gestionează probleme legate de documentele de identitate și pașapoarte simple și cei cu statut special din sistemul administrației de penitenciare.

Ce faci dacă te obligă șeful să lucrezi peste program sau nu-ți plătește orele suplimentare?

Așa cum am spus mai sus, dacă nu arde (la propriu) ceva în firmă sau nu lucrezi într-un domeniu în care pot apărea situații ce trebuie rezolvate urgent ca să se evite o nenorocire, nu te poate obliga nimeni să stai la serviciu peste program. Și nici n-ar trebui să se supere șeful dacă refuzi să faci ore suplimentare și să-ți creeze neplăceri. Doar că asta se mai întâmplă...

Dacă ai fost obligat să muncești suplimentar nejustificat, poți face o reclamație la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

Sesizarea trebuie să aibă toate datele de identificare ale tale (dacă o dai anonimă, nu-ți va fi luată în seamă) şi ale angajatorului, precum şi date privind locul în care lucrezi. Informaţiile trebuie să fie clare, urmând ca cei de la ITM să-ți comunice răspunsul, indiferent de soluţie, în termen de 30 de zile de la data înregistrării sesizării (termenul se poate prelungi cu 15 zile dacă problema e mai complexă). 

Teoretic, reclamația ta e confidențială, practic e posibil să se afle că tu ai făcut-o în momentul în care inspectorii ITM îi vor cere angajatorului detalii despre activitatea ta. Eh, și dacă află șeful că tu l-ai dat în vileag și te dă afară, ce-ai avut și ce-ai pierdut? Poate așa te reorientezi spre un job ca lumea, unde să-ți fie respectate drepturile.

De asemenea, dacă orele suplimentare ar fi trebuit să-ți fie remunerate, iar angajatorul se face că plouă, te poți adresa instanței pentru a obține plata acestora. Acțiunea trebuie introdusă în termen de maximum 3 ani de la data la care ți se cuvenea acest drept. E nevoie  să vii și cu dovezi că ai făcut muncă suplimentară: ex. condica de prezență, tabelul de pontaj sau alte înscrisuri în legătură cu activitatea ta din care să reiasă data și ora prestării muncii peste program (email-uri, rapoarte), martori, înregistrări de pe camerele video din firmă etc. 

Ce pățește angajatorul?

Pe 18 iunie 2020 a fost promulgată legea privind modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii. Aceasta zice că nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară va fi sancţionată contravenţional cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată prestând ore peste program. Nu mai e ca pe vremuri, când amenda era acordată angajatorului indiferent de numărul angajaților care lucrau mai mult decât norma prevăzută de lege și nu erau recompensați corespunzător. 

La final, un sfat despre cumpătare în... ore suplimentare

Chiar dacă prestezi muncă peste program pentru bani mai mulți (că doar nu din pasiune), recomandarea expertului în HR Leonard Rizoiu (leoHR) este ca „lucrul în plus să fie făcut în doze mici, punctual, atunci când ai un proiect și trebuie să tragi tare cu echipa ca să închei ceva măreț". Altfel, pe termen lung, orele suplimentare sunt total neproductive, pentru că ți se reduc abilitățile de atenție și începi să dai rateuri. De asemenea, dacă stai prea mult la lucru, poți avea probleme cu sănătatea (de ex. probleme cu inima, cu spatele, tulburări mintale etc.) și cu viața personală (probleme cu nevasta de pildă, că poate nu aveai destule).

„Din aceste motive, eu cu ai mei colegi nu prea suntem fani ore suplimentare și nici nu recomandăm companiilor supraîncărcarea oamenilor", a mai spus expertul în HR.