Pentru cine se pregătește săptămâna de lucru de 4 zile?
Ce spune legislația actuală despre weekendul de 3 zile? * Săptămâna de lucru de 4 zile în România, o idee bună sau nu? * Experiența primei firme din România care a testat săptămâna de 4 zile lucrătoare
Subiectul săptămânii de lucru de 4 zile nu este vehiculat de ieri-de azi la noi, însă a început să fie mai intens dezbătut odată cu pandemia și, implicit, cu nevoia de flexibilitate a programului. Dacă s-a putut să muncim de acasă, de ce nu am putea avea și 3 zile libere pe săptămână?
Mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege care să le ofere salariaților români un weekend de trei zile. Prin el se urmăreşte reglementarea în Codul Muncii a posibilității de a lucra 4 zile a câte 10 ore, nu și a obligativității de a face asta.
Prin urmare, dacă suntem angajați cu normă întreagă, nu mai trebuie neapărat să lucrăm 8 ore pe zi timp de 5 zile pentru a atinge norma de 40 de ore pe săptămână, ci putem negocia cu angajatorii un program flexibil: fie de 10 ore pe zi timp de patru zile (ex. de la ora 7:00 la 17:00), fie variante (ex. 3 zile de 12 ore sau alternarea între o săptămână de 5 zile lucrătoare a câte 9 ore fiecare și o săptămână de 4 zile lucrătoare cu un program zilnic tot de 9 ore), în așa fel încât să beneficiem de o zi de odihnă în plus.
Am auzit și o glumă pe tema asta: programul ideal al săptămânii de lucru de 4 zile ar fi cel de luni până miercuri, în care să muncim două zile: marți.
Săptămâna de lucru de 4 zile și weekendul de 3 zile sunt permise și de legislația actuală
Angajatorii care vor să instituie săptămâna de lucru de 4 zile trebuie să știe că legislația în vigoare le permite acest lucru.
Codul muncii spune că „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus".
Potrivit dispozițiilor art. 116 alin. (1), în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, „modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern”.
Banii sau... viața personală?
Statisticile arată că noi, românii, muncim cel mai mult din UE și nu prea alocăm timp suficient odihnei și recreerii.
„Cei care pun accent pe timp liber sunt angajații foarte tineri, între 18 și 25 de ani, care nu au încă obligații (casa și masa sunt asigurate de părinți) și cei trecuți de a doua tinerețe (între 51 și 65 de ani), ai căror copii au crescut și care nu se mai gândesc la venituri mari, ci la cum să-și trăiască viața mai plăcut și să se relaxeze", spune Gabriel Chicioreanu, consultant în Managementul carierei (4Career).
„De pe la 28-30 de ani încolo, atenția angajaților se îndreaptă mai mult spre bani decât spre odihnă și recreere, pentru că apar nevoile (un apartament propriu sau o chirie, o mașină, mobilă, haine) și... neamul (copiii) :).
Asta se întâmplă în mediul urban (în special urbanul mare) cu cei din clasa medie. În mediul rural sau în urbanul mic, unde lumea trăiește de la o lună la alta cu salariul minim pe economie, toți angajații se gândesc doar la bani, nu mai au vreme de odihnă... Dacă li s-ar propune o a treia zi liberă, cu siguranță ar lucra-o și pe aceea pentru a-și putea rotunji veniturile și acoperi cheltuielile."
Carevasăzică de ziua liberă în plus s-ar bucura mai degrabă cei cu cu salarii mari. Oamenii simpli nu au ce face cu ea dacă abia așteaptă ziua de muncă să mai câștige un ban.
Este România pregătită pentru programul de 4 zile lucrătoare pe săptămână?
În principiu, ideea completării legii cu un text care să stipuleze posibilitatea acoperirii celor 40 de ore de muncă săptămânale în 4 zile nu e o idee rea, pentru că angajaților care mai au treburi de rezolvat în zilele lucrătoare (mers la medic, la Fisc, la service cu mașina etc.) le-ar prinde bine o a treia zi de weekend. Aceștia și-ar da mai mult interesul la serviciu, pentru că nu ar mai fi nevoiți să se învoiască mereu sau să tot ciupească din concediu.
Este greu de crezut totuși că un angajat obișnuit să lucreze 8 ore poate fi eficient și productiv timp de 10 ore pe zi. Programul trebuie testat, verificat și aplicat pentru fiecare om în parte. Și neapărat trebuie revizuit stilul românesc de muncă, pentru că noi ne-am obișnuit să lucrăm mult, dar ineficient (nu avem cultura muncii de scurtă durată, intense și productive, cum au scandinavii, de exemplu).
Specialistul în HR recomandă mai degrabă diminuarea timpului de lucru săptămânal, de la 40 de ore la 32 de ore, fără majorarea duratei zilnice a timpului de muncă (ca la suedezi, la olandezi...), dar pentru asta ar trebui o lege nouă și o modificare serioasă a Codului muncii. „Momentan, în România, sub 40 de ore lucrate săptămânal înseamnă program de lucru part time, iar un singur job cu jumătate de normă nu poate oferi un venit care să îndeplinească toate nevoile angajatului", explică Gabriel Chicioreanu.
Avantajul companiilor al căror program de funcționare s-ar reduce de la 5 la 4 zile ar putea consta în reducerea costurilor cu utilitățile și valorificarea mai bună a spațiilor de lucru.
Însă pentru mulți angajatori de la noi (din domeniul comerțului, al transporturilor, al alimentației, al divertismentului etc.) care nu pot pune lacătul pe ușă vinerea, principalul inconvenient ar fi că pentru a treia zi de weekend a unor persoane ar trebui să angajeze altele. Iar asta le-ar dubla cheltuielile și nu le-ar conveni. Mulți preferă să plătească ore suplimentare salariaților existenți în echipă.
„Piața muncii încă e reticentă, așa că programul 4 din 7 s-ar putea implementa doar în anumite domenii și în companii mici și foarte mici (de 20-30 de angajați). Din păcate, încă ne lovim de mentalitatea multor antreprenori români, dar și străini care vin în Europa de Est tocmai pentru că au nevoie de profit plătind bani puțini pentru muncă multă. Aceștia nu au niciun interes să plătească la fel de mult pe mai puține zile de lucru. Poate pe mai multe... da", mai transmite Gabriel Chicioreanu.
Prima firmă din România care a implementat săptămâna de lucru de 4 zile
Mentalitatea că poți fi productiv doar dacă stai la birou minimum 5 zile din 7 (să nu zică șefii că te plătesc de pomană) a fost contrazisă în 2016 de agenția de marketing online WebDigital (companie 100% românească).
Firma a început să testeze atunci programul de lucru de 4 zile pe săptămână aplicând conceptul SCRUM (arta de a face de două ori mai multă muncă în jumătate din timp) și urmând exemplul companiilor Serps Invaders din Scoția și Brath din Suedia.
„Programul a fost ințiat ca unul pilot, iar conceptul a funcționat în felul următor: 1 an lunea a fost liberă (interacțiunile cu clienții sunt mai scăzute în această zi), iar 1 an am avut din nou 5 zile lucrătoare, pentru a putea face comparații și evaluări. Proiectul a luat sfârșit în 2020 (din cauza pandemiei, am fost nevoiți să lucrăm full-remote în mare parte din timp, iar acest lucru a necesitat o regândire a proceselor din spatele săptămânii de lucru de 4 zile), dar urmărim să-l reactivăm începând cu 2023”, explică domnul Mihai Andrei, Managing Partner WebDigital.
Este important de știut că salariile nu au fost micșorate odată cu implementarea noului program, că săptămâna de lucru de 4 zile a reglat balanța muncă-viață personală (work-life balance pe englezește) în favoarea vieții personale și că agenția a automatizat procesele repetitive, fiindcă timpul pierdut cu ele ar fi însemnat și bani pierduți (apropo, la WebDigital nu există noțiunea de „timpi morți”, nu se stă degeaba, nu se iau pauze lungi și dese - cheia marilor insuccese). Aceste măsuri au avut un impact pozitiv asupra stării fizice și psihice a angajaților. Nici nu-i de mirate că aceștia au îmbrățișat rapid ideea că „marți este noul luni" și niciunul dintre ei nu s-a pus de-a curmezișul. Lunea a devenit astfel zi de relaxare și de pus în practică hobby-uri.
Provocări? Oho! „Nu ne-am așteptat să fie un proces perfect, mai ales că tot timpul există provocări. Însă am rafinat permanent componente ale proiectului și am recalibrat. Principala provocare a fost legată de conexiunea cu multiple business-uri pentru care facem consultanță. A trebuit pe parcurs să găsim metode pentru a nu exista vreun impact negativ sau ratare de oportunități pentru partenerii noștri ca urmare a programului de lucru al agenției. La fel s-a întâmplat și pe relaționarea cu instituțiile statului și cu furnizorii”, a mai adăugat domnul Mihai Andrei.
Rezultatul? În timp, cu o echipă motivată, mai odihnită și responsabilizată, productivitatea agenției a crescut și, odată cu ea, a crescut și cifra de afaceri.
Atenție! Chiar dacă sună tentant și aveți tendința să spuneți „vaaai, ce drăguț, hai să facem și noi de luna viitoare!”, trebuie să știți că implementarea unui astfel de program nu se face așa, în masă, mai ales că nu e pentru oricine sau pentru orice domeniu.
„O măsură de acest gen necesită o analiză extinsă a dinamicii curente a activității pentru a putea măsura impactul asupra acesteia. La fel de importantă este și componenta de organizare (gestionarea atentă a personalului), metodologie de lucru și măsurare a performanțelor pentru a putea analiza și compara rezultatele", ne sfătuiește reprezentantul WebDigital.
În concluzie, săptămâna de lucru de 4 zile ar putea fi fezabilă și la noi dacă se îndeplinesc niște condiții: normarea corectă a muncii (asta înseamnă un volum de muncă echilibrat, mai puține ore suplimentare, ședințe, pauze de țigară, cafele și bârfe mai scurte etc.), negocierea cu clienții, ca să nu rămânem fără ei în urma deciziei scurtării programului de funcționare a firmei (stabilirea unor termene de facturare mai lejere, respectarea cu strictețe a termenelor-limită de livrare a produselor/serviciilor) și măsurarea continuă a performanțelor (în locul evaluării anuale pe care o facem cu toții, e mai potrivită evaluarea per obiectiv).
Să treacă legea de Senat și om mai vedea... Până atunci, înapoi la programul obișnuit de muncă!
Foto: Getty Image
19.970 vizualizari Autor Raluca Cincu 27.04.2022